Un puls sub 60 de bătăi pe minut (bpm) în stare de repaus este considerat bradicardie. Pentru sportivii de performanță, acest lucru este normal și chiar un semn de eficiență cardiovasculară. Însă, dacă nu ai un stil de viață activ și nu practici exerciții fizice regulate, un ritm cardiac atât de scăzut poate ridica semne de întrebare.
Ce este bradicardia
Bradicardia reprezintă o frecvență cardiacă redusă, mai mică de 60 de bătăi pe minut în stare de repaus. Inima funcționează pe baza unor impulsuri electrice care determină contracțiile regulate ale mușchiului cardiac. Atunci când aceste impulsuri apar mai rar decât în mod normal, pulsul devine mai lent.
În unele cazuri, o frecvență mai mică poate fi fiziologică, adică perfect normală. În alte situații, poate fi un semnal că inima nu pompează suficient sânge pentru a satisface nevoile organismului, ducând la simptome variate.
Care sunt cauzele frecvente ale bradicardiei la persoanele sedentare
O persoană care nu face sport regulat și observă un puls scăzut ar trebui să ia în considerare mai multe posibile cauze:
- Disfuncția nodului sinusal – nodul sinusal este centrul natural de control al ritmului cardiac. Dacă funcționează defectuos, poate genera impulsuri prea lente.
- Blocurile atrioventriculare – apar atunci când semnalul electric de la atrii la ventricule este întârziat sau întrerupt. Aceste blocuri pot fi de grad 1, 2 sau 3, cel din urmă fiind cel mai sever.
- Hipotiroidismul – o glandă tiroidă leneșă poate reduce activitatea metabolică și poate încetini bătăile inimii.
- Dezechilibre electrolitice – niveluri anormale de potasiu, calciu sau magneziu pot afecta activitatea electrică a inimii.
- Afecțiuni ale inimii – infarctul anterior, miocardita sau alte boli structurale ale inimii pot duce la un puls redus.
- Medicamente – anumite tratamente, în special beta-blocantele, digoxina sau alte medicamente pentru hipertensiune, pot scădea ritmul cardiac.
Simptome care pot însoți un puls scăzut
Pulsul mic nu este întotdeauna periculos. Unele persoane se simt perfect normale cu o frecvență cardiacă mai mică de 60 bpm. Totuși, când pulsul scăzut este însoțit de alte simptome, poate indica o problemă mai gravă:
- Senzație de oboseală excesivă, chiar și în repaus
- Vertij sau amețeli frecvente
- Leșin sau pierderi scurte de cunoștință
- Dificultăți de concentrare
- Respirație dificilă la eforturi minime
- Durere în piept sau senzație de presiune
Apariția acestor simptome necesită evaluare medicală de urgență. În cazuri grave, bradicardia poate conduce la stop cardiac.
Când pulsul mic este normal
Există situații în care un puls scăzut este pur și simplu o variantă individuală, fără implicații negative. Dacă nu există simptome asociate și dacă restul analizelor cardiace sunt normale, medicii pot considera bradicardia ca fiind benignă.
Iată câteva exemple când un puls sub 60 este considerat acceptabil:
- Persoanele în vârstă, unde metabolismul general este încetinit
- Indivizi cu tonus vagal crescut (activitate parasimpatică ridicată), mai ales în timpul somnului
- Persoane cu tensiune arterială scăzută în mod natural, dar fără simptome
Totuși, monitorizarea periodică rămâne importantă pentru a evita evoluția către forme patologice.
Cum se măsoară corect pulsul în repaus
Pentru a evita interpretările greșite, pulsul trebuie verificat într-un moment de liniște totală. Nu imediat după efort, după masă sau într-o stare emoțională intensă.
- Așază-te într-o poziție relaxată timp de 5-10 minute.
- Folosește două degete (aratător și mijlociu) pentru a simți pulsul la încheietura mâinii sau pe gât, în zona carotidiană.
- Numără bătăile timp de 60 de secunde pentru o măsurătoare precisă.
- Notează valorile în mai multe zile la aceeași oră pentru a vedea dacă există o tendință constantă.
Investigații recomandate când ai puls sub 60 și nu faci sport
Dacă observi că ai constant o frecvență cardiacă redusă și nu ai o condiție fizică antrenată, este recomandat să ceri sfatul unui medic. Printre analizele utile se numără:
- Electrocardiograma (ECG) – oferă o imagine a activității electrice a inimii și poate detecta blocuri sau aritmii.
- Monitorizare Holter 24-48h – înregistrează ritmul cardiac pe parcursul întregii zile și poate evidenția episoade de bradicardie nocturnă sau diurnă.
- Analize hormonale – în special pentru tiroidă, pentru a exclude hipotiroidismul.
- Ecocardiografia – evaluează structura și funcția inimii.
În funcție de rezultate, medicul poate decide dacă este nevoie de tratament sau doar de supraveghere.
Tratamentul bradicardiei simptomatice
Dacă bradicardia este cauzată de o boală cardiacă sau de o disfuncție electrică a inimii, intervenția medicală este necesară. Tratamentul variază în funcție de severitate și de cauză:
- Ajustarea medicației – dacă ritmul lent este cauzat de un tratament medicamentos, medicul poate schimba doza sau tipul de medicament.
- Tratarea afecțiunii de bază – în cazurile de hipotiroidism, infecții sau dezechilibre, tratarea cauzei poate normaliza pulsul.
- Implantarea unui pacemaker – în situațiile în care inima nu mai generează impulsuri regulate, se poate recurge la un dispozitiv care controlează ritmul cardiac.
Obiceiuri care pot influența frecvența cardiacă
Anumite obiceiuri de viață pot scădea pulsul chiar și la persoane sedentare:
- Consumul regulat de alcool sau sedative
- Stresul cronic sau somnul insuficient
- Hidratarea precară sau postul prelungit
- Alimentația dezechilibrată, cu carențe de potasiu sau magneziu
Schimbarea acestor factori poate duce la o stabilizare naturală a pulsului, fără intervenții medicamentoase.
Când trebuie cerut ajutorul unui medic
Nu orice puls sub 60 este un motiv de alarmă. Însă dacă apar simptome sau dacă pulsul scade sub 50 bpm în mod constant, este bine să fie investigat. Iată câteva situații în care trebuie consultat de urgență un medic:
- Leșin sau pierderea temporară a cunoștinței
- Durere în piept sau dificultate de respirație
- Amețeli frecvente fără cauză aparentă
- Puls sub 40 bpm în repaus
Detectarea timpurie a unei afecțiuni cardiace poate preveni complicații și poate duce la un tratament eficient, adaptat fiecărui caz. Măsurarea periodică a pulsului, alături de un stil de viață echilibrat, poate contribui la menținerea sănătății inimii.
